Dallara, care a petrecut mai multe luni la Atena pentru negocierea schimbului de obligaţiuni între statul elen şi investitorii privaţi, a spus că există dovezi că tot mai mulţi oameni îşi transferă banii din Grecia.

"A avut loc o creştere a retragerii depozitelor din Grecia", a arătat Dallara, adăugând că situaţia poate fi stabilizată dacă va fi învestit un nou guvern, care să reafirme intenţia de a rămâne în zona euro.

Şeful IFI a făcut declaraţiile în timpul unei vizite în Irlanda, care a primit la rândul ei fonduri de salvare în 2010, dar a avut mai mult succes în creşterea exporturilor şi reducerea cheltuielilor publice.

Politicienii au început să vorbească deschis despre riscul ca Grecia, aflată în al cincilea an de recesiune, să iasă din zona euro.

Dallara a apreciat că o astfel de ieşire ar avea un cost atât de mare încât Europa trebuie să găsească o soluţie acceptabilă de rezolvare a problemelor.

"Cred că ieşirea Greciei este posibilă, dar nu aş numi-o inevitabilă şi nu aş numi-o nici probabilă, întrucât costurile pentru Grecia, Europa şi întreaga economie mondială ar fi imense", a avertizat Dallara.

El a adăugat că presiunile asupra Spaniei, Portugaliei, chiar şi asupra Italiei şi Irlandei ar fi uriaşe, iar necesitatea ca Europa să intervină cu un sprijin mai larg pentru sistemele bancare ar fi substanţială.

Dallara a arătat că nu există un plen pentru o ieşire ordonată a Greciei din zona euro, iar programul de salvare ar trebui ajustat noilor realităţi, cu o prelugire a termenelor de ajustare fiscală cu un an sau 18 luni, ceea ce ar costa Europa alte 6-10 miliarde de euro.

Oficialul IFI recomandă încetinirea ritmului reformelor în alte ţări, în special în Spania şi Portugalia, pentru că Europa trebuie să se concentreze mai puţin pe tăierile de cheltuieli pe termen scurt şi mai mult pe aplicarea reformelo