Ankara şi Comisia Europeană îşi reiau dialogul pentru relansarea procesului de integrare europeană a Turciei. Comisarul european responsabil cu extinderea, Stefan Füle, a efectuat o vizită în capitala Turciei, pentru a demara aşa-zisul "mecanism de dialog complementar".

În virtutea acestui mecanism vor fi create opt grupuri de lucru formate din experţi europeni şi turci, care vor aborda punctele de blocaj ale negocierilor de integrare. Aceste negocieri au început în 2005, 35 de capitole sunt în discuţie, dar dintre toate, doar unul, cel legat de ştiinţă şi cercetare, a fost terminat şi parafat cu succes. Opt capitole sunt blocate, din cauza faptului că Turcia nu recunoaşte Republica Cipru, iar zece sunt blocate din diverse motive politice, de diverse ţări membre ale Uniunii Europene.

Nu este exclus ca acest "nou elan" în privinţa negocierilor să fie dorit de ambele părţi, pe fondul schimbărilor din Franţa. Fostul preşedinte, Nicolas Sarkozy, a afirmat fără încetare timp de cinci ani că se opune integrării europene a Turciei şi că vede viitorul acestei ţări în strânsă cooperare cu Europa, dar sub forma unui parteneriat strategic. François Hollande nu şi-a afirmat până acum o poziţie radical diferită de cea a fostului preşedinte, dând totuşi de înţeles că există un spaţiu de negociere, care trebuie explorat. Ankara consideră deci că socialistul François Hollande şi noul Guvern instalat la Paris ar putea treptat să-şi modifice poziţia şi să iasă din rigiditatea anterioară.

Turcia între timp a început redactarea unei noi Constituţii, care se doreşte mai liberală decât cea actuală, moştenită de la lovitura de stat militară din 1980. În Turcia se resimte o reală frustrare din cauza încetinelii cu care evoluează negocierile de intregrare europeană. În 2005, de exemplu, 75% dintre turci se pronunţau în favoarea intrării în Uniunea Europeană, dar astăz