Presedintele Basescu da o noua nota vestitei sale versatilitati politice: atunci cand nu-i convine Parlamentul se adreseaza poporului, cand nu-i mai place poporul se retrage in spatele Guvernului Boc.
Cand nu-i place modul de actiune al Guvernului se adreseaza Parlamentului, cand nu-i convine propriul sau rol abjura propriile sale indatoriri constitutionale si se declara om politic, iar, finalmente, atunci cand nu mai poate juca rolurile pe care si le propune mereu, face apel, prin consilierii sai, la Curtea Constitutionala.
Jocul de ping-pong pe care Cotroceniul l-a inceput din nou, ca si in 2005, cu Palatul Victoria nu poate sa aduca nimic bun. Ce a fost mai intai: oul sau gaina? Cine ne reprezinta tara in Europa? Care este vocea cea mai indreptatita sa vorbeasca in numele Romaniei la Bruxelles?
In buna traditie a celor doua mandate ale sale, Traian Basescu vrea beneficiile guvernarii, dar fara sa accepte si responsabilitatea acesteia, ceea ce denota multe, dar nu arata si curajul domniei sale. Presedintele se considera a fi "seful" tuturor, fara insa sa se expuna, de exemplu, unei motiuni de cenzura.
Actul guvernamental si exercitiul puterii ar trebui sa insemne, chiar si pentru echipa lui de consilieri, si una si alta.
Clamand dreptul sau consacrat de Constitutie de a reprezenta tara, Traian Basescu isi aminteste brusc ca are de purtat niste batalii externe pentru interesele Romaniei, dupa ce ani la rand a purtat doar batalii interne cu scopul de a-si promova echipa lui fidela de politicieni. O echipa care, sa fim seriosi, s-a dezumflat la prima adiere mai serioasa a unei motiuni de cenzura.
Dar, revenind la rolul sau extern pe care brusc si l-a redescoperit, daca am cuantifica performanta externa a presedintelui, oricat ar fi aceasta de "vopsita" de rapoartele oficiale, am sesiza ca nu s-a r
