În acest ultim episod al seriei din Georgia, vorbim despre problemele mediului. Cât de pregătită e această ţară din sudul Caucazului să gestioneze schimbările climei şi să asigure accesul cetăţenilor la apă potabilă?

Pot fi atinse Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului până în 2015? Programul a fost adoptat în septembrie 2000 de 191 de state ale lumii şi reprezintă un acord pentru dezvoltare la cel mai înalt nivel.

Vă invit să vorbim despre gestionarea deşeurilor, agricultură bio şi riscul calamităţilor naturale în Georgia. ASCULTAŢI VARIANTA AUDIO: Un documentar de Ioana Haşu

Expunere la dezastre

„Georgia e o ţară foarte expusă dezastrelor naturale. Cred că toate riscurile sunt prezente aici, cu excepţia erupţiilor vulcanice şi a tsunami-ului. În primul rând, cutremurele – acestea sunt cel mai mare pericol. De altfel, ţara e situată pe o falie seismică. Capitala şi zonele urbane sunt extrem de afectate. Apoi, inundaţiile şi alunecările de teren sunt foarte frecvente aici. Urmează – în funcţie de sezon - furtuni, avalanşe, secetă...” îmi spune Nino Antadze, şefa departamentulului de Mediu şi Energie din cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare. Adaugă că sistemul de prevenire a situaţiilor de urgenţă e o prioritate naţională în Georgia, în contextul în care conceptul e puţin popular şi relativ necunoscut. Autorităţile sunt mai degrabă orientate pe reacţia în caz de dezastre: atunci când se întâmplă, ştiu foarte bine să organizeze intervenţiile. Dincolo de asta, nu prea se investeşte în prevenirea catastrofelor.

În perioada 1999-2008, pagubele din cauza dezastrelor naturale în Georgia au depăşit de peste trei ori cifrele din alte ţări ale Caucazului. În 10 ani, autorităţile au cheltuit peste 550 de milioane de dolari pentru intervenţii în domeniu. Pot fi însă cu adevărat prevenite calamităţi