Preşedintele fură telefoane mobile, ministrul (fost al) Educaţiei şi procurorul general proprietate intelectuală. Fostul premier îşi arogă veleităţi de constituţionalist şi comite cea mai lungă salbă de texte neconstituţionale din istoria modernă a Europei. Diverşi demnitari îşi mistifică jenant CV-urile, îşi arogă studii pe care nu le-au frecventat nici măcar cu gândul sau cu visul, îşi inventează diplome şi îşi confecţionează pe picior doctorate de pe site-urile de referate.

Proiectele de acte normative abundă în greşeli de scriere care ar face să roşească un căruţaş absolvent de şcoală profesională pe vremea odioasei dictaturi, discursurile politice oscilează între citate de peluză şi agramatisme feroce. Propaganda preşedintelui, plătită direct de către stat sau de afacerişti privilegiaţi de cumetrii şi simpatii politice, îi vede numai pe cei din tabăra politică adversă. Au trecut 23 de ani de la schimbarea dramatică şi sângeroasă a sistemului politic. Strada cenuşie e plină de feţe schimonosite de ură, de priviri inexpresive şi de porniri animalice, de oameni terni care se toarnă între ei cu voluptate şi se urăsc reciproc cu pasiune.

Valorile probate trăiesc discret şi trist la limita subzistenţei, noi ne minţim în gura mare că o să fie bine, hoţii şi traficanţii de influenţă declanşează campanii anticorupţie şi ţin lecţii de corectitudine la televizor. Mitocanii şi parveniţii devin repere ale succesului, slugoii cu pretenţii intelectuale trec drept exemple de rectitudine morală, iar ţara condusă de meritocraţii ăştia se scufundă într-o mocirlă urât mirositoare şi clisoasă.

Preşedintele fură telefoane mobile, ministrul (fost al) Educaţiei şi procurorul general proprietate intelectuală. Fostul premier îşi arogă veleităţi de constituţionalist şi comite cea mai lungă salbă de texte neconstituţionale din istoria modernă a Europei. Diverşi demnitar