Deprecierea leului ajută exportatorii şi încurajează creditele în lei, dar măreşte creditele neperformante şi temerile consumatorilor.
Creşterea cursului spre pragul de 4,5 lei/euro poate ajuta exportatorii, care se confruntă deja cu diminuarea cererii din ţările zonei euro şi ar putea să susţină strategia băncii centrale de încurajare a creditării în lei, însă o depreciere suplimentară poate antrena deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea creditelor neperformante.
Deprecierea leului are în principal un efect psihologic asupra românilor, fiind posibil să influenţeze negativ cererea internă şi, implicit, creşterea economică, consideră analiştii.
Cursul de referinţă anunţat ieri de BNR a scăzut cu 0,06%, la 4,4435 lei/euro, după patru zile consecutive în care cotaţia oficială a depăşit record după record. Dealerii susţin că banca centrală a intervenit indirect, când cursul s-a apropiat de 4,4450 lei/euro. Cursul de schimb a încheiat şedinţa de ieri în creştere uşoară, la 4,4440- 4,4460 lei/euro.
Deprecierea leului în luna mai a fost de circa 1,1%, iar de la începutul anului s-a înregistrat o scădere de 2,8%.
"Şedinţa a început pe o apreciere a leului, după ce unii jucători au vândut aseară pentru marcarea de profit din poziţiile long EUR/RON, văzând că BNR apără pragul de 4,45 lei/euro de fluxuri speculative", a comentat un dealer.
Costul imediat al deprecierii leului va fi resimţit de cei care au de rambursat credite în valută şi de importatori, ale căror marje se vor reduce. "Din calculele noastre reiese că o depreciere a leului are impact negativ asupra calităţii portofoliului de credite, atât a celui în valută, cât şi a celui în lei, în special în cazul companiilor. Cel din urmă reprezintă un efect negativ de bilanţ: firmele au, de obicei, datorii atât în lei, cât şi în euro şi deprecierea s
