Joi, 10 mai 2012, la Librăria Cărturești de la Muzeul Țăranului Român a avut loc o nouă întîlnire din seria „Formula 3“, invitați fiind trei prozatori de marcă ai generației ’80 – Adriana Bittel, Bedros Horasangian și Viorel Marineasa. Dialogul – moderat de Carmen Mușat – a fost precedat de două lecturi, a Adrianei Bittel (Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale, din volumul Întîlnire la Paris) și a lui Viorel Marineasa (din de curînd apărutulPlînsul bătrînului tenor dramatic sovietic/ Memorator pentru tanchişti, scris împreună cu Daniel Vighi), printre cei care au intrat în dezbatere numărîndu-se Gabriela Adameșteanu, Daniel Cristea-Enache, Cezar Gheorghe, Doina Ioanid, Ovidiu Șimonca. Carmen Mușat: „În 1998, apărea, sub coordonarea lui Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, antologia Generația ’80 în proza scurtă. Adriana Bittel, Bedros Horasangian și Viorel Marineasa însuși erau prezenți în volum, fiecare alegînd ceva care să-l reprezinte.Mutarea accentului pe frunze era proza Adrianei Bittel (recent, pe atunci, apărută în volumul Iulia în iulie), Bedros Horasangian publica Zece delicatese foarte pe scurt, un montaj de micronarațiuni, în care titlurile proveneau din sfera meniurilor, iar Viorel Marineasa avea un text intitulatCorespondențe, propuneri, tăcere, un puzzle în care diferite voci relatau posibile dezvoltări, posibile evoluții ale relațiilor dintre personaje. Dacă accentul, la Adriana Bittel, cădea pe descrierea unor stări interioare și pe conturarea unor personaje din cîteva trăsături de condei, la Bedros Horasangian, mișcarea foarte rapidă și detaliul semnificativ recompuneau o atmosferă și lăsau cititorul să-și imagineze povești, iar la Viorel Marineasa era foarte evidentă îmbinarea între, pe de o parte, tendința de a construi epic și, pe de altă parte, tentația experimentului. Am făcut recurs la aceste trei proze pentru că mi se pare că