Astăzi se împlinesc 80 de ani de când o tânără curajoasă şi mare iubitoare a înălţimilor – Smaranda Brăescu - avea să obţină un record mondial absolut la coborârea cu paraşuta.

S-a născut la 21 mai 1897 în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi, într-o familie cu cinci fete şi patru băieţi. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, urmând şcoala primară în localitatea vecină. În 1911 a plecat la Bârlad, la Şcoala Secundară de Fete. În acest oraş, avea să vadă, pentru prima oară, un aparat de zbor, la 27 mai 1912, (în urmă cu 100 de ani). Auzise despre Aurel Vlaicu, pe care îl admira nespus, şi asculta fascinată poveşti despre zborul demonstrativ al lui Louis Bleriot ori despre curajosul prinţ George Valentin Bibescu. Gheorghe Negrescu, cel care deţinea brevetul de pilot nr. 2 în România, a făcut o demonstraţie de zbor în după amiaza de 27 mai 1912, pilotând avionul peste grădina publică a Bârladului. Smaranda Brăescu l-a urmărit uluită. Ulterior, după ce a terminat liceul şi s-a angajat învăţătoare suplinitoare la Hănţeşti, fratele mai mare, pictorul Tache (Dumitru) Brăescu, pasionat la rându-i de aviaţie, a prezentat-o pe Smaranda piloţilor de la Şcoala Militară de Aviaţie de la Tecuci. În 1923, Smaranda Brăescu a primit "botezul aerului”, zburând cu Dumitru Naidinescu, spre uimirea elevilor militari, expimându-şi dorinţa de a deveni, cu orice preţ, pilot. Reglementările militare şi aeronautice ale vremii nu permiteau însă acest lucru, însă, cum iubea înălţimile, s-a reorientat spre paraşutism. Sub îndrumarea celebrului inventator şi paraşutist german Otto Heineke, a urmat cursurile şcolii de paraşutism de la Berlin. Cu banii primiţi de la sora mai mare şi cu cei împrumutaţi de la câţiva cunoscuţi, Smaranda Brăescu a reuşit să-şi cumpere o paraşută pentru a se putea înscrie la cursurile Şcolii "Schroeder”.

Până la sfârşitul primului ră