Ultimele evolutii: doua propuneri pentru ministri, responsabili si de dezvoltarea universitatilor, provenind din aceeasi zona a fraudei in mediul academic. Unde mai poate avea loc aici o dezbatere despre demnitatea acestui camp de inalta performanta? Parca-i un blestem. Ce se va alege de scoala romaneasca cea mai inalta? De ce tac dascalii autentici? Unde-i mai putem gasi? Lecturi, amintiri si impactul unor evenimente recente m-au decis sa reiau o tema care ma viziteaza des, in ultimul timp, mai ales dupa ce am descoperit documente care dovedesc cum a fost demolata candva universitatea, spiritul elitei sale; dupa ce a fost inconjurata de o nesfarsita ura, venind din exterior si din interior. Prin lovituri dure sau prin erodare lenta, etosul fondatorilor, constiinta lor de constructori demni a fost treptat ingenuncheat, cetatea universitara ajungand un sat fara fruntasi si fara paznici care s-o apere de invadatori. Multi dintre profesorii valorosi au impanzit lumea, putinii dascali autentici si demni care au ramas s-au retras, ofensati, in cochilii. Iar tinerii au fost redusi la tacere. Citesc zilele acestea "dosarul" Florian Stefanescu-Goanga, fondatorul psihologiei experimentale in Romania. A construit la Cluj un institut de psihologie, o editura, o revista si in cele din urma o scoala; a fost si un intelectualul democrat si rector de vocatie, constructor si intemeietor. Victima unui atentat comis de catre studentii extremisti legionari (trei gloante i-au perforat corpul), cu urmari pentru sanatatea sa (i-au trebuit patru luni pentru refacere). Din corespondenta sa, in volumul al doilea al trilogiei "Cetatea universitara" (editori M. Popa si V. Sancraian), rezulta o constanta preocupare privind organizarea universitatii si a Extensiunii universitare, institutie exemplara de raspandire a stiintei si culturii in zona. Sef de catedra, apoi rector, indemna pe cei apropi