Vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Secutităţii (CNSAS), Virgiliu Ţârău, a vorbit sâmbătă, 19 mai, la Zalău, despre dosarul de Securitate al lui Corneliu Coposu.
Dacă ar fi mai fi trăit, mare om politic Corneliu Coposu, originar din Sălaj, ar fi împlinit duminică 98 de ani. Momentul aniversar a fost marcat de Fundaţia "Corneliu Coposu" - Filiala Sălaj printr-un eveniment ce a inclus, vineri şi sâmbătă, o seară muzeală, festivitatea de premiere a celei de-a treia ediţii a concursului naţional pe teme istorice "Corneliu Coposu în istorie", dar şi o vizită la Bobota, satul natal al "Seniorului". Printre invitaţii de onoare ai evenimentului s-au numărat cele două surori ale lui Corneliu Coposu, Flavia Coposu şi Rodica Bălescu, dar şi vicepreşedintele CNSAS, Virgiliu Ţârău.
Dacă despre viaţa şi personalitatea lui Corneliu Coposu s-a scris şi s-a vorbit destul de mult, vicepreşedintele CNSAS a venit la Zalău cu informaţii despre vastul dosar pe care omul politic l-a avut la Securitate în perioada comunistă. "Dosarul său, care numără nu mai puţin de 38 de volume, este cam la fel cu cel al episcopului Marton Aron, ca întindere infromativă şi ca şi calitate a urmăririi", a spus el, precizând că "în dosarul său apar în jur de 500 de ofiţeri de securitate, deoarece Corneliu Coposu nu a fost urmărit doar în spaţiile publice, ci şi în cele private". Ţârău povesteşte cum, studiind arhivele Securităţii, a aflat că înainte cu câteva zile ca "Seniorul" să se mute de la Galaţi în locuinţa din Bucureşti în care locuiesc şi acum surorile sale, Securitatea a fost "foaret atentă să monteze sisteme de ascultare în toate camerele". Vicepreşedintele CNSAS susţine că era considerat un personaj atât de important încât erau organizate săptămânal şedinţe de analiză, în care erau stabilite măsurile de supraveghere, "de la măsuri de urmărire, la