E instructiv de urmărit ce se petrece, e o lecție de abilitate politică. Am mai scris că dl Ponta este un politician mai abil decât pare, ce se întâmplă în domeniul taxării este un nou motiv care confirmă aprecierea pe care, iată, o reiau aici. La fel cum trebuie să reiau o clarificare: din câte am văzut, sunt cititori care nu pot face diferența într-o afirmație privind un fapt și o opinie personală care privește subiectul afirmației cu pricina. Notez că premierul nou instalat are abilități de politician – asta nu înseamnă neapărat că personal susțin și politica pe care o duce.
În acest caz, de exemplu, ținând că am pledat repetat și argumentat pentru introducerea și menținerea cotei unice, nu am cum să fiu de acord cu politica guvernamentală în acest domeniu. Pe moment pot doar să speculez, dar cu destule date certe care să întărească opinia asta: cota unică și în general regimul (relativ!) scăzut de taxare sunt pe cale să fie abandonate. Dar atacul nu e făcut frontal, acolo unde ar risca eșuarea. Nu, este făcut prin învăluire, astfel încât să trezească puțină îngrijorare și, în consecință, puțină opoziție.
Faptul că se intenționează abandonarea cotei unice nu e speculație. A anunțat asta chiar premierul, însă ca intenție pentru 2013. Știrea a trecut aproape neobservată. Nu era tocmai o propunere surpriză, e adevărat, însă altul cred că e motivul principal. Cotele diferențiate propuse de dl Ponta sunt 16, 12, 8 și 0%. Cu alte cuvinte, nimeni nu pierde din venit! Unii chiar câștigă. Sună aproape ca o relaxare, ca o exceptare de la regula cotei unice pentru unele categorii defavorizate – exceptare care se făcea, punctual, și acum, nu? Sigur, existau și până acum excepții, dar erau… excepționale. Or, aici nu e vorba de așa ceva, se renunță pur și simplu la cota unică în favoarea revenirii la o impozitare progresivă, punct.
Însă mă gândesc că, chiar
