Deşi ziua de sâmbătă nu dădea multe şanse de reuşită ediţiei din acest an a programului Noaptea Muzeelor, din cauza ploii puternice şi frigului care cuprinseseră Capitala, bucureştenii au avut noroc, cerul luminându-se înspre seară, parcă pentru a le da ocazia să umple străzile oraşului într-un du-te - vino între cele 27 de muzee şi instituţii de cultură care şi-au deschis porţile gratuit pentru public pentru o noapte.

În mod previzibil, Antipa a părut să fie vedeta Nopţii Muzeelor în Bucureşti, mii de oameni formând cozi de peste o sută de metri pentru a vizita gratuit exponatele acestuia, în timp ce la alte instituţii muzeale, ca Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), se intra fără a se aştepta mult.

Câteva mii de persoane au format o coadă imensă din faţa Muzeului Antipa înspre şoseaua Kiseleff şi până în strada Monetăriei, încă de la ora 19.00, sperând să reuşească să vadă gratuit în această noapte exponatele instituţiei care, în septembrie 2011, s-a redeschis pentru public într-o nouă structură, după aproape trei ani de modernizări. Dar, pe lângă interesul foarte mare al părinţilor şi copiilor, cozile imense de la Antipa au avut şi o altă explicaţie - spre deosebire de alte muzee, aici accesul s-a făcut în grupuri mici de oameni, astfel încât traficul din muzeu să nu fie foarte aglomerat; un astfel de tur al unui grup putea să dureze până la o jumătate de oră.

După celebra reabilitare, Muzeul Antipa a atras în mod constant numeroşi vizitatori, atât în ziua lansării, pe 17 septembrie 2011, cât şi în fiecare weekend, totul culminând cu această Noapte a Muzeelor, pentru care muzeografii instituţiei s-au pregătit special. Astfel, un imens cap de Deinotherium, o reproducere a scheletului real aflat în interiorul muzeului, a fost amplasat, pe un postament, chiar l