Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) a deschis, la Sala Irina Nicolau, porţile celei de-a doua expoziţii a Muzeului Copilăriei, "Lumea mică a celui mic", ce prezintă cele şase trepte ale copilăriei.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român ne invită să descoperim "Lumea mică a celui mic" în cadrul Muzeului virtual al Copilăriei, arătându-ne faţete ale nevârstniciei celor care astăzi sunt înaintaţi în vârstă şi poartă în suflet amintirea unui sat care nu mai seamănă cu cel de astăzi. Această perioadă presupunea şase praguri: vatra, fereastra, uşa, poarta, răscrucea drumului şi hotarul.

Odată botezat, pruncul intră sub protecţia Domnului, devenind creştin. Dar asta nu însemna că duhurile rele nu puteau să îi bântuie spaţiul, timpul sau dezvoltarea. Atunci, pentru a păstra în siguranţă viitorul şi sănătatea copilului, familia şi întreaga comunitate a satului se străduiau să nu iasă din tiparele obişnuite, respectând cu sfinţenie datinele moştenite de la moşii lor. Crucile, funiile şi vrejurile scrijelate căpătau puteri apotropaice, apărându-i atât pe stăpânii casei, cât şi pe cei care le treceau pragul de relele văzute şi nevăzute.

Cei mici parcurgeau etapele copilăriei trecând anumite praguri, supunându-se unor reguli şi unui "inventar de recuzită".

Treptele simbolice

V-aţi întrebat ce se întâmplă astăzi la sat sau în lumea oraşului cu aceste trepte simbolice pe care le urcă pruncul cu ajutorul grupului social? În trecut, căldura şi lumina focului făceau ca vatra să devină centrul casei, locul în jurul căruia se întâmplau toate, spaţiul în care se gătea, se mânca, locul în care erau legănaţi pruncii. Referitor la poartă, conform tradiţiilor româneşti, pruncul, a cărui vârstă nu depăşea 2 ani, nu avea voie să treacă pragul porţii decât dacă purta la gât sau la piept un săculeţ cu sare.

"Prin fereastră pătrund ra