Foto: YORGOS KARAHALIS / REUTERS Tentativele de estimare a costurilor unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro se înmulţesc de la o zi la alta, dar, deşi costurile directe pentru contribuabilii europeni sunt relativ uşor de stabilit, sunt încă o multitudine de evenimente legate de costurile indirecte, în special o eventuală contagiune la alţi membri ai Uniunii Monetare, comentează France Presse.
Majoritatea apreciază că preţul va fi enorm. Pentru analiştii de la Barclays Capital, "costurile exced cu mult beneficiile care ar putea rezulta dintr-o zonă euro fără Grecia, în măsura în care aceasta ar fi de imaginat.
150-350 de miliarde de euro
Costurile cel mai simplu de evaluat sunt costurile directe suportate de partenerii Atenei, dacă se porneşte de la premisa că o eventuală ieşire a Greciei din zona euro va însemna şi neachitarea datoriilor cumulate de la creditori. Or, după două planuri de salvare şi după doi ani de susţinere activă din partea Băncii Centrale Europene (BCE), celelalte ţări din zona euro sunt cei mai importanţi creditori ai Atenei.
Economiştii şi-au scos calculatoarele din buzunare şi s-au pus pe adunat: sumele din împrumuturile deja acordate Atenei, direct sau din cotele parte din Fondul Monetar Internaţional (FMI); participarea la pierderile pe care le-ar suferi BCE din obligaţiunile greceşti pe care le are în portofoliu (între 35 şi 55 de miliarde de euro); pierderile băncilor centrale naţionale, din cauza expunerii lor la situaţia din Grecia.
Banca germană DekaBank ajunge la circa 350 de miliarde de euro, dintre care 86 revin Germaniei. Francois Baroin, fostul ministru francez al Economiei, vorbea despre 50 de miliarde de euro pentru Franţa. Pentru Olanda, economistul ING Marteen Leen vorbeşte despre pierderi de 20 de miliarde de euro. Numai că vin şi pierderile creditorilor privaţi, în special obligaţiun
