Dacă poporul grec va alege la 17 iunie un guvern care va opta pentru ieşirea din zona euro, va trebui să luăm pur şi simplu act de decizia lui, dar adevărata problemă este ce se va întâmpla în săptămânile care au mai rămas până la alegeri, afirmă Daniel Cohen, profesor de economie la Şcoala Normală Superioară, director al Centrului pentru Cercetare Economică şi Aplicaţii (CEPREMAP), într-o analiză despre situaţia europeană publicată de ziarul Les Echos în ediţia de duminică.
Cel mai rău ar fi dacă pieţele vor decide în locul guvernelor, şi acesta este riscul cel mare, potrivit profesorului.
Ieşirea Greciei din zona euro ar fi o mare greşeală, spune profesorul. Moneda lor s-ar prăbuşi cu cel puţin 50%, ceea ce ar însemna o scădere la fel de mare a puterii de cumpărare a produselor importate. Inflaţia ar creşte în ritm galopant, sectorul bancar ar fi cuprins de panică. "Se poate spune că, după o perioadă apocaliptică, va avea loc o revenire a competitivităţii. Cântărind avantajele şi dezavantajele, eu cred că ar fi mai bine să rămână în zona euro. Dar ar trebui un plan viguros de creştere, care să concentreze într-un un an sau doi tot ceea ce Grecia prevede ca investiţii şi fonduri structurale pe următorii cinci sau zece ani", a afirmat Cohen.
Dacă ies din zona euro, ultimul lucru pe care îl vor face grecii va fi să-şi plătească datoria. Potrivit profesorului, efectele ieşirii Greciei din zona euro ar însemna o "catastrofă" pentru această zonă. "Se va demonstra că poţi să fii în zona euro şi să ieşi din ea. Zona euro nu ar fi decât un regim de schimb fix super-rigid, care se poate dezmembra cu uşurinţă. Pentru că nu s-a reuşit să se rezolve o problemă care nu reprezintă decât 2% din PIB-ul zonei euro, se va crea un precedent care va costa foarte scump", spune profesorul.
Faptul că unele guverne europene iau în c
