Liderii NATO au oficializat prima fază a scutului antirachetă, din care fac parte şi interceptoarele amplasate în România.

Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre ale NATO au anunţat, duminică seară la Chicago, că faza iniţială de dezvoltare a scutului antirachetă a fost finalizată. Aceasta este prima dintre cele patru etape în care va fi instalat sistemul defensiv ce va fi complet până în anul 2020.

Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul sistem va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania.

Sudul României, deja protejat de rachete

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în urma deciziei luate de NATO, cel puţin sudul României este protejat antibalistic. Din 2015, protecţia va fi extinsă pe întreg teritoriul ţării, în urma intrării în funcţiune a bazei de la Deveselu.

„În unele perioade, măcar parţial, teritoriul României este în momentul de faţă protejat de lovituri ale unor rachete balistice", a afirmat preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă. El a explicat că acoperirea scutului antirachetă operaţionalizat în această fază este variabilă, pentru că este asigurată de două nave dispuse în zona de sud-est a Europei, iar când una dintre acestea e mişcată din dispozitiv acoperirea va fi numai pentru sudul României. Preşedintele a reiterat disponibilitatea României şi a SUA, când întreg sistemul va fi operaţional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO.

Preşedintele a precizat că a reiterat în Consiliul Nord- Atlantic şi poziţia României referitoare la Rusia. „În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă