La începutulul secolului XX, când în „cetatea filmului american" se puneau bazele unui viitor imperiu cinematografic, la Cluj s-au „turnat" circa 135 de pelicule, printre care şi prima peliculă de popularizare ştiinţifică din lume, primul pseudo-documentar din istoria filmului, care prelucrează o problemă majoră a acelor vremuri: răspândirea bolilor venerice, în special a sifilisului.

La începutul secolului XX, în Hollywood se „năşteau" primele studiouri ale unui viitor imperiu cinematografic. În aceeaşi perioadă, actorul şi regizorul maghiar Jenő Janovics, fascinat de cinematografie şi cel care avea să devină un cunoscut producător de film, a iniţiat organizarea unor proiecţii la Cluj.

În perioada 1907 - 1920, la Cluj au funcţionat studiourile Proja, Corvin şi Transsylvania, în care s-au realizat peste 50 de „filme actuale" şi „documentare", 70 de „filme artistice" şi 15 filme aparţinând altor genuri. Din toate acestea s-au păstrat, în fragmente-mărturii ale acelor vremuri, doar cinci: „Grozăviile lumii", „Bătrânul infanterist şi fiul său, Husarul", „Bunica" „Ultima noapte" şi „Mânzul şarg".

Filmul leagă Clujul de Hollywood

Pe platourile de filmare din Cluj şi-au făcut ucenicia şi au plecat spre studiourile din Hollywood regizorii Sir Alexander Korda şi Michael Curtiz, actorii Mihaly Varkonyi şi Oszkar Beregi - cu toţii deschizători ai epocii filmului mut.

De numele lui Alexander Korda se leagă întemeierea a două studiouri celebre din Marea Britanie: United Artists şi London Films. A regizat la Cluj, apoi în Hollywood, Viena, Berlin, Paris. A fost primul cineast din lume căruia i s-a acordat titlul de "sir" de către Casa Regală a Angliei.

Michael Curtiz, născut Kertesz Kaminer Mano, a regizat peste 100 de filme artistice. Începutul carierei sale de cineast se leagă de Transilvania, de Cluj, unde a semnat regia mai multo