Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în urma deciziei luată de NATO, de operaţionalizare a primei faze a scutului antirachetă, cel puţin sudul României este protejat antibalistic, din 2015 protecţia fiind extinsă pe întreg teritoriul, în urma intrării în funcţiune a bazei Deveselu.
‘Acesta este primul pas către obiectivul nostru pe termen lung pentru a asigura o protecţie completă pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele‘ ţărilor europene, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Chicago, unde se desfăşoară summitul Alianţei Nord-Atlantice.
Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre ale NATO au declarat, solemn, că faza iniţială de dezvoltare (‘capacitatea interimară’) a fost finalizată. Aceasta este prima dintre cele patru etape în care va fi instalat scutul european antirachetă, sistem defensiv ce va fi complet până în anul 2020.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. În jur de 30 de naţiuni ar fi capabile de acest lucru, dar una dintre ele, Iranul, a fost clar identificată ca reprezentând pericolul potenţial, pentru că dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele dotate cu sistem AEGIS din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania.
Acest proiect a devenit, cu trecerea anilor, principalul motiv al neînţelegerilor dintre NATO şi Rusia, răcind încă o
