Salina Slănic Prahova, un imperiu bine consolidat din punct de vedere sportiv, s-a transformat ieri în gazda primului concurs de alergare pentru amatori organizat vreodată în România. 200 de competitori au luat startul în trei probe - sprint (80 m), cros (8 km) şi ştafetă 4x800 m – marea campioană la aruncarea discului, Nicoleta Grasu (40 de ani), fiind invitata specială.

Nico îl ia de mână şi îl trece strada spre marea performanţă şi pe fiul său, Ştefan (9 ani), deja aruncător de greutate. E fascinat auzind că metropola-buncăr îl aşteaptă cu sculptura în sare a idolului Bolt. Stă ca pe ghimpi în liftul de opt persoane! Coborâm, iar puştiul îi trasează deja mamei obiectivele pentru JO: medalie şi autograf Bolt.

În oraşul de sare, ridicat la 200 m sub Slănic, sunt 10 grade Celsius şi forfota îţi ia nasul şi ochii. Dintr‑un unghi, subteranul gri pare parcul de distracţii al copilăriei noastre, dintr-un altul un amfiteatru antic. Din altul? Clinica bolnavilor cu afecţiuni ale căilor respiratorii. De fapt, e puţin din toate. Numele Bolt împrăştie confuzie, iar o bătrânică pare nedumerită: „Mamă, de ce se aude numai Boc, Boc, Boc?“. Continuăm drumul şi intrăm în atmosferă. Un stroboscop pulsează fulgerător, basul nimicitor al celor de la AC/DC se izbeşte de toţi pereţii, iar lumina slabă transformă pereţii în cinematografe. Sus? Rulează clipuri cu Insane Usain învârtindu-şi pe degete pantoful în stil Jordan. Jos? Cu mişcări robotice, cei 200 de competitori fac ultimele mişcări de încălzire. Îi aşteaptă o „linie” de 80 de metri, curbe chircite, pante înfiorătoare şi aplauzele a zeci de turişti. Chipuri cu ochi oblici şi feţe sud-americane transmit exaltare şi curiozitate.

Şi concursul începe! La proba de viteză se aliniază chiar şi fetiţe de şase anişori, chiar şi supraponderali, chiar şi multiplul medaliat al României la lungi