sursa foto: evz.roMicuţa a fost plimbată pe la trei unităţi medicale din Bucureşti, pentru că medicii nu ştiau de ce suferă şi nici nu aveau paturi disponibile pentru a o putea interna.
În stare de şoc, tatăl fetei a rememorat ce s-a întâmplat.
"Este inadmisibil să plimbi un copil de patru ani, timp de aproape o săptămână, prin trei spitale, fără ca medicii să-şi dea seama de ce suferă cu adevărat. Cei de la «Grigore Alexandrescu» ne-au spus, prima dată, pe 15 mai, că are otită. Ne-au dat o reţetă şi nişte medicamente, apoi ne-au trimis acasă. Abia vineri, când ne-am întors la ei, s-au gândit să ne trimită la spitalul de boli infecţioase. Ne-am dus că noi, oameni sărmani, nu ştiam. Am luat-o pe Nicoleta în braţe şi ne-am urcat într-un taxi", a declarat Marian Şerban, tatăl copilei.
"Când am ajuns la al doilea spital, după o jumătate de oră, a venit o doamnă doctor şi ne-a zis să nu mai stăm, că stăm degeaba! Că nu mai au locuri! Ne-a făcut, până la urmă, un bilet de trimitere către al treilea spital, «Alfred Rusescu». Aici, Nicoleta a fost tratată şi a început să se simtă mai bine.... Ba, mai mult, sâmbătă seara s-a dat jos din pat, de lângă mama ei, şi s-a jucat cu copiii din salon. Eram bucuros! Nimic nu prevedea tragedia ce urma să se întâmple", a completat bărbatul îndurerat de moartea fiicei sale de numai patru ani.
Marian Şerban a povestit pentru evz.ro cum au decurs ultimele clipe din viaţa Nicoletei.
"Duminică dimineaţa a venit infirmiera şi i-a administrat copilului nostru o injecţie prin branula prinsă în mâna stângă cu o seară înainte. La niciun minut, guriţa ei s-a încleştat şi a început să tremure din tot corpul. Depăşită de situaţie, asistenta a rugat-o pe mama fetiţei să o ajute să o ducă la Reanimare, patru etaje mai sus. Ca o ironie a sorţii, în acel moment liftul spitalului nu funcţiona. Soţia mea, Mădălin
