Haosul care ameninţă Grecia şi criza bancară din Spania reînvie spectrul unui "credit crunch" în regiune.
Reducerea excesivă, rapidă şi dezordonată a creditelor acordate de băncile din zona euro pe piaţa locală reprezintă în viziunea Băncii Naţionale cel mai mare risc care ameninţă în prezent România ca o consecinţă a presiunilor fără precedent sub care se află grupurile respective.
"Numele de cod" al acestei ameninţări este "dezintermediere" şi nu se referă în mod particular la băncile elene, chiar dacă au o situaţie extrem de delicată.
"Dezintermedierea înseamnă scăderi ale volumelor de credite. Poate avea loc ca o consecinţă a schimbării modelului de business al băncilor după o criză sau ca urmare a faptului că
populaţia de exemplu vrea un nivel mai mic de îndatorare - vrea să-şi plătească creditele şi să nu mai ia altele noi. Poate fi o decizie a băncilor, ori o decizie a clienţilor, ori o combinaţie. Important este ca această dezintermediere - altminteri firească după o transformare economică - să nu devină excesivă şi dezordonată", explică viceguvernatorul BNR Cristian Popa. El spune că soluţia discutată în prezent la nivel european este aşa-numita Vienna Iniative 2.0, care implică o înţelegere privind supraveghere multilaterală a băncilor, armonizarea abordărilor din partea autorităţilor de reglementare, un dialog constant cu băncile-mamă şi cu ţările de origine ale acestora, astfel încât să nu fie posibil ca un grup anume să facă mişcări care să ia prin surprindere restul actorilor.
De la începutul anului ţările din Europa Centrală şi de Est au pledat puternic la nivelul forurilor europene ca orice discuţie privind situaţia unei bănci din zona euro cu expunere pe regiune să ia în calcul implicaţiile complete, respectiv şi impactul la nivelul subsidiarelor locale.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi viceguvernatorul
