Îndeobşte promisiunile ţin de opoziţie, iar faptele sunt apanajul puterii. Sursa: VLAD STĂNESCU

În anii electorali, cei care aspiră la fotoliile din executiv obişnuiesc să clămpănească la televizor, în vreme ce ocupanţii acestor fotolii semnează hârtii şi fac să se întâmple lucruri pentru cetăţeni. Guvernul abia învestit, care răspunde la numele "Ponta", chiar dacă este al României, constituie o premieră în această tradiţie democratică.Este primul guvern care ne spune ce va face la anul şi care anul acesta nu face nimic. Neputinţa de a realiza ceva palpabil în 2012 merită analizată separat din perspectiva contextului naţional şi internaţional. Mareea de vorbe în care ne îngroapă de cinci ori pe zi imaturul premier nu merită mai mult decât o psihanaliza a celui care s-a autointulat Che Guevara de România.

Nu e nici vina USL şi nici a lui Ponta că în 2012 nu se pot realiza decât o modestă refacere a salariilor bugetarilor şi trei luni de restituire a CASS reţinut ilegal din pensii. A, că USL şi Ponta ne-au tot promis marea cu sărea de vreo doi ani ţine de demagogia politicianului de opoziţie. Cred că românii au început deja să privească cu multă îngăduinţă minciunile debitate de politicieni atunci când nu sunt la putere. În loc să explice oamenilor cum e cu acordul cu finanţatorii internaţionali şi cu posibilităţile reduse ale bugetului, să le povestească despre criza euro şi scenariile pesimiste privind creşterea economică în ţările europene, Ponta şi ai săi miniştri revarsă un fluviu de promisiuni mincinoase pentru 1 ianuarie 2013. Românii nu sunt însă atât de proşti pe cât îi crede tânărul Ponta şi, chiar învăluiţi de norul de vorbe frumoase, tot nu-şi pot reprima câteva îndoieli, ca de exemplu:

1. Guvernul Ponta nu are mandat decât până la parlamentarele din noiembrie 2012. Aşa că, să vorbeşti despre ce va face guvernul Ponta la 1 ianuarie 2013, î