Liderii europeni se pregătesc de un summit important, miercuri, la Bruxelles, unde va fi abordată problema relansării creşterii economice, dar şi cea legată de criza datoriei greceşti. În această ultimă privinţă, Europa se arată însă debusolată şi toate scenariile posibile sunt evocate de presă şi de specialişti.

Poziţia oficială a europenilor rămâne cea pe care o ştim: Grecia face parte din zona euro şi trebuie să rămână în zona euro, o eventuală renunţare a Greciei la moneda unică ar fi o catastrofă, solidaritatea europeană este obligată să funcţioneze.

Dincolo de aceste declaraţii, însă, circulă foarte multe zvonuri, speculaţii şi informaţii paralele. Bruxelles-ul, Banca Centrală Europeană, marile bănci în general, precum şi diverse instituţii, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional par să fi imaginat deja ipoteza ieşirii Greciei din zona euro şi se pregătesc să reacţioneze în consecinţă.

Franţa se consideră ţara cea mai expusă într-o asemenea perspectivă, întrucât deţine în jur de 100 de miliarde de euro din datoria greacă. În general, Europa riscă să piardă 370 de miliarde, dacă Grecia renunţă la moneda unică. Spania şi-a lansat în prezent un audit bancar, pentru că şi ea se teme de o reacţie în lanţ, dacă Grecia este declarată falimentară.

Confuzia şi suspansul sunt însă amplificate şi de faptul că alegătorii greci sunt chemaţi din nou la urne pe 17 iunie. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, declara în legătură cu acest scrutin: "de el depinde dacă Grecia va rămâne sau nu în zona euro". Subiectul a fost fără îndoială dezbătut şi de noul ministru francez al Economiei, Pierre Moscovici, care a efectuat luni o vizită la Berlin, pentru a se întreţine cu omologul său, Wolfgang Schäuble.

Cotidianul catolic La Croix a publicat un întreg dosar despre situaţia din Grecia, cu numeroase puneri în gardă morale, dar şi economice