Se poate spune că întrega piaţă financiară a lumii s-a poziţionat în tranşee. Toată lumea aşteaptă rezultatul alegerilor din Grecia. Se fac socoteli, se analizează efectele şi se desfăşoară pe ecrane scenarii apocaliptice privind o eventuală ieşire a Greciei din zona euro.

După haoticele rezultate ale scrutinului elec­toral din Grecia, toate monedele europene au fost lovite de investitori. Chiar şi zlotul po­lo­nez s-a devalorizat uşor, deşi stă aşezat pe una dintre cele mai stabile eco­­nomii ale momentului. Ban­­ca de stat Bank Gospo­dar­stwa Krajowego (BGK) a vân­dut euro în încercarea de a susţine zlotul, în timp ce agen­ţia de evaluare financiară Fitch anunţa că analizează po­sibilitatea unei măriri a ra­tin­g­ului de ţară al Poloniei. O ves­te bună care nu a reuşit să întărească sem­nificativ zlotul. Forintul ungar a alunecat şi mai mult din cauza unor surprize negative furnizate de datele economiei, care au indicat intrarea în recesiune. Forintul era oricum slă­bit de o politică economică neortodoxă, ex­trem de controversată, a autorităţilor de la Bu­dapesta. Lira turcească a căzut şi ea pradă valului de incertitudini provocat de agitaţia de pe Acropole, ceea ce este oarecum hazliu, dacă ne gândim că grecii s-au înglodat în datorii şi pentru că s-au înarmat până în dinţi ca să reziste unui eventual conflict cu turcii, pe fondul unor tensiuni istorice în insula Cipru. Grecii s-au „revanşat“ deci într-o bă­tă­lie dusă de pieţele financiare.

Leul s-a mişcat şi el în ace­laşi ritm cu restul monedelor europene, devalorizându-se în paşi mici în prima parte a săptămânii trecute, pentru ca spre final să recupereze o par­te din pierderi şi să se apre­cieze lent. Pe scena ro­mâ­nească s-a instalat însă o is­terie a „pragurilor psiho­lo­gi­ce“ extrem de păguboasă şi cu posibil efect de panică. Pierderea zilnică înregistrată de leu, de pildă, nu putea fi