Sârbii şi-au ales duminică un nou preşedinte, în persoana lui Tomislav Nikolic, un lider politic cu vederi ultranaţionaliste, care s-a convertit la pro-europenism în campania electorală, potrivit Associated Press.
Serbia s-a alăturat astfel unui curent european anti-austeritate care a aruncat Grecia în haos după alegerile parlamentare şi a adus Franţa mai aproape de socialism după alegerea lui François Hollande ca preşedinte.
Nimeni nu se aştepta ca Nikolic să câştige alegerile, având în vedere că sondajele îl plasau pe Boris Tadic, care a condus ţara timp de opt ani, în vârful preferinţelor votanţilor.
Imediat după alegeri, Nikolic şi-a reafirmat proeuropenismul, spunând că "Serbia va menţine calea europeană. Acest scrutin nu a desemnat conducătorul Serbiei spre Uniunea Europeană, ci pe cel care va rezolva problemele economice create de fosta putere", a spus el.
Alianţa lui Nikolic în turul doi de scrutin cu un partid complet ostil Uniunii Europene îi determină pe analiştii politici locali şi pe opozanţi să se întrebe dacă Serbia va căuta în continuare aderarea la UE şi dacă se va menţine pe drumul reformelor.
În timpul războaielor balcanice din anii '90, Nikolic a fost adjunctul liderului unui partid radical sârb, care era mai extremist chiar şi decât autocratul Slobodan Milosevic, care a adus regiunea la război etnic. În guvernul lui Milosevic, Nikolic a fost vicepremier.
Nikolic a fost discipolul lui Vojislav Seselj, un politician de extremă dreapta care e judecat acum la Haga pentru crime de război.
Transformarea treptată a lui Nikolic a început după ce Milosevic a fost înlăturat de la putere în 2000, iar Seselj a fost trimis în judecată în 2003.
El a candidat la preşedinţie în 2004 şi 2008, pierzând în faţa lui Tadic.
În campania pentru alegerile de duminică, Nikolic s-a afişat drept o figură paternă, un om di
