Acţiunile Facebook s-au prăbuşit în debutul şedinţei de ieri de pe bursa americană NASDAQ, deschizând la 36,5 de dolari, cu 4% sub preţul din oferta publică iniţială (38 de dolari) încheiată vineri, iar vânzările masive ale investitorilor au trimis cotaţiile pe tobogan până la un minim de 33 de dolari.
Chiar dacă după jumătate de oră situaţia s-a mai calmat, preţul nu a mai urcat semnificativ peste nivelul de 34 de dolari, în prima parte a şedinţei, astfel că valoarea companiei s-a stabilizat pe un palier mai jos, de 92 de miliarde de dolari, faţă de o capitalizare de 104 miliarde de dolari la finalul primei zile de tranzacţionare.
Astfel, investitorii care au cumpărat acţiuni în oferta publică iniţială, în valoare de 16 miliarde de dolari, şi nu au vândut vineri, în prima zi, au pierdut peste 10% din banii investiţi. Cei care au cedat ispitei şi au cumpărat în prima zi la preţuri care au ajuns şi la 42 de dolari/acţiune au pierdut aproape 20%.
Astfel, oferta Facebook a devenit în doar două zile un eşec de proporţii pentru cei care au cumpărat acţiuni, chiar dacă unii analişti internaţionali continuă să susţină că a fost un succes pentru companie şi pentru principalii acţionari ai acesteia, care au reuşit să vândă acţiunile la preţul maxim.
Scăderea de ieri a acţiunilor este surprinzătoare prin amplitudine şi prin faptul că vine la doar câteva zile după listare, însă ea este răspunsul la o întrebare pe care mulţi şi-o pun încă din martie, când reţeaua de socializare şi-a publicat primele documente în vederea listării: nu este prea mare o evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie cu venituri de 3,7 miliarde de dolari şi profit de 1 miliard de dolari? Tot mai mulţi investitori au început să-şi pună această întrebare, având în vedere că Facebook nu a reuşit să vină deocamdată cu o soluţie pentru creşterea veniturilor. La 900
