Aşa cum democrat-liberalii au renunţat să mai susţină sistemul de vot majoritar pentru simplul motiv că au picat vertiginos în sondaje, aşa liderii USL au uitat cu desăvârşire ce susţineau când încă nu ajunseseră la putere.
„USL susţine reducerea numărului de parlamentari, iar acest lucru se poate face prin lege simplă, nu prin modificarea Constituţiei", acesta era refrenul preferat al reprezentanţilor USL când erau întrebaţi de punerea în practică a rezultatelor referendumului din 2009. Între timp, cu ajutorul UNPR şi al minorităţilor naţionale, USL a preluat majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului şi, în mod inexplicabil, a dispărut cu totul ideea reducerii numărului de aleşi. Ba chiar, potrivit formei finale a legii iniţiate de Crin Antonescu şi Victor Ponta, aprobată ieri cu 180 de voturi „pentru", 30 voturi „con-tra" şi 26 de abţineri, numărul parlamentarilor va creşte la următoarele alegeri. Cu cât va creş-te? Imposibil de spus în acest moment, dar cu peste 10 aleşi. De ce? Pentru că mandatele acordate minorităţilor care numără cel puţin 7% din populaţia unui judeţ, dar nu reuşesc să obţină cele mai multe voturi în nici unul din colegii, sunt peste numărul de mandate care revin judeţului respectiv (calculat în funcţie de numărul de locuitori). Să luăm un exemplu concret: judeţul Covasna are patru deputaţi. Dacă în fiecare colegiu va strânge cele mai multe voturi candidatul UDMR, UDMR va avea patru deputaţi de Covasna, iar comunitatea românească va primi şi ea un deputat. Simetric, comunităţile maghiare din judeţe precum Braşov sau Cluj vor fi reprezentate în Parlament, chiar dacă sunt minoritare.
Tot ca urmare a noului sistem de vot, s-ar putea ca viitorul Parlament să aibă, în premieră, mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii rome, în condiţiile în care, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, romii au 8,8% în Mureş