La bal participau şi mari negustori români, greci, armeni sau evrei, persoane cu stare care desfăşurau diverse activităţi comerciale în port, o zonă cu un negoţ înfloritor. Contrar zilelor noastre, dom-nişoarele veneau la bal înso-ţite de mamele lor sau de o persoană matură din familie. Exista un cod al bunelor maniere. Un bărbat trebuia să ştie să ofere scau-nul unei doamne sau unei domnişoare într-o încăpere, să ştie în ce ordine se iese dintr-un restaurant. Când invita partenera la dans, acesta cerea permisiunea mamei sau persoanei care o însoţea, ţinea scaunul ca ea să se ridice, îi oferea braţul după care se mergea pe ringul de dans. La întoarcere, îi oferea din nou braţul îi mulţumea acesteia, îi ţinea scaunul, apoi îi mulţumea şi persoanei însoţitoare. De asemenea, domnii nu fumau dacă însoţeau o doamnă sau o dom-nişoară la braţ, iar pentru cine nu ştie, domnii puteau oferi persoanelor de sex opus doar flori, o cutie de bomboane ori o carte. „Viaţa mondenă a Constanţei interbelice era foarte colorată şi foarte bogată. În acele vremuri, pentru cine va răsfoi revistele de modă, doamnele erau foarte elegante, dar şi bărbaţii. Era o modă de o mare simplitate, dar în acelaşi timp şi de o foarte mare frumuseţe", ne-a spus secretarul literar al Teatrului de Stat, Anaid Tavitian. Există chiar şi o poveste cunoscută de părinţi şi de bunici care s-a transmis pe cale orală. Se spune că fiica unui mare negustor al vremii a câştigat titlul de cea mai elegantă domni-şoară la un asemenea bal cu o rochie de o foarte mare simplitate şi nepurtând foarte multe bijuterii, deşi familia şi-ar fi permis acest lucru. Însă tocmai aceas-tă simplitate şi această ele-ganţă au consacrat-o drept cea mai rafinată domnişoară.

Unde se ţineau balurile la Constanţa

În perioada interbelică, cele mai elegante baluri se ţineau la Cercul Militar, spaţiu găzduit în prezent de Comandam