Problemele cu care se confruntă acum Grecia nu sunt noi, ele au fost rezolvate cu succes de alte naţiuni, cel mai bun exemplu fiind Islanda, însă statul elen nu poate aplica metodele islandeze atât timp cât este în interiorul zonei euro, scrie Wall Street Journal.
La trei ani după colapsul Islandei, fabrica de procesare a peştelui, deţinută de islandezul Dadi Palsson, din arhipelagul Vestmannaeyjar, simte efectele revenirii economice surprinzătoare. Palsson a venit la muncă la 4 dimineaţa, pentru că vin 12 tone de cod, pe care muncitorii îl curăţă şi-l împachetează pentru export. Mulţi dintre angajaţi sunt imigranţi polonezi.
În 2008, Islanda a fost prima victimă a crizei financiare care face acum ravagii în zona euro şi ameninţă să devină un dezastru economic. Multe voci spun că Grecia se îndreaptă spre o ieşire cataclismică din zona euro, iar Spania se luptă cu un sistem bancar în pragul colapsului. În schimb, politicienii europeni se ceartă între ei legat de soluţiile pentru criză.
Acum însă Islanda a revenit discret pe creştere. Şomajul s-a mai redus, iar emigraţia s-a mai calmat.
"Fiecare casă e plină pentru că putem oferi foarte multe locuri de muncă", spune Palsson, în vârstă de 37 de ani, printre rânduri întregi de lucrători şi echipamente care procesează peştele.
Islanda are un avantaj semnificativ faţă de ţările din zona euro, şi anume, propria monedă, care poate fi devalorizată. Astfel, ea a reuşit să transforme deficitul comercial în surplus şi să îşi înlesnească revenirea economică.
Având în vedere că are propria monedă, bancă naţională, politică monetară, propriul proces de luare a deciziilor şi propriile reguli, Islanda a avut opţiuni de politică la care ţările din zona euro pot doar să viseze. Succesul acestei ţări nordice oferă o lecţie cât se poate de clară asupra elementelor la care renunţă naţiunile când
