Câţi dintre semenii noştri mai ştiu că astăzi este Ziua Eroilor, o zi dedicată cinstirii memoriei celor care s-au jertfit pentru ţară? În România sunt peste 150.000 de morminte ale eroilor noştri, multe dintre ele lăsate în părăsire şi uitare din cauza neglijenţei şi indiferenţei noastre. Lor li se adaugă cimitirele de peste hotare care cunosc o situaţie şi mai tristă.
Conform tradiţiei, celebrarea zilei de pomenire a eroilor neamului este strâns legată de Praznicul Înălţării Domnului. Începând din anul 1920, comemorarea eroilor căzuţi în război se organiza în fiecare an, la 40 de zile după Sfintele Paşti, când Biserica sărbătorea această zi importantă pentru spiritualitatea ortodoxă. Întreruptă în timpul comunismului, tradiţia comemorării eroilor în România, cu prilejul Zilei Înălţării Domnului a fost reluată după revenirea la democraţie, în anii ‘90. Astfel, prin Legea nr. 48/1995, Ziua Eroilor a fost proclamată sărbătoare naţională a poporului român, fiind reînviat veritabilul cult al eroilor.
Drumul durerii eroilor şi martirilor neamului nostru poate începe cu Sarmisegetuza, Posada, Călugăreni, Griviţa, Plevna trecând prin trecătorile Carpaţilor, Mărăşeşti şi Oituz, Stalingrad, Ţiganca, Oarba de Mureş şi Munţii Tatra, dar şi prin temniţele de la Aiud, Jilava şi Periprava, şi în multe alte locuri istorice udate de sângele românilor şi pline de jale.
În această zi, în toate lăcaşurile de cult din ţară şi peste hotare, se fac parastase tuturor eroilor români căzuţi, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, apărarea ţării şi întregirea neamului. Slujbele de pomenire au loc la cimitire, troiţe şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
La Râmnic şi în alte localităţi vâlcene, Ziua Eroilor este omagiată prin ceremonialul militar şi religios la cimitirul din nordul oraşului. Monument
