Egiptenii sunt chemaţi la urne, miercuri şi joi, pentru a-şi desemna preşedintele. 12 candidaţi se află angajaţi în cursa pentru funcţia supremă în stat, deşi militarii s-ar putea să rămână de fapt la putere. Pentru prima dată, însă, în ultimii 60 de ani, egiptenii trăiesc un moment de veritabilă democraţie, iar numele celui care va câştiga aceste alegeri nu va fi ştiut decât joi seară.
Nu este ştiut numele câştigătorului, dar se ştie cine este favoritul: Amr Moussa, 75 de ani, fost ministru de Externe pe vremea lui Hosni Mubarak, devenit apoi şef al Ligii Arabe. Lui Amr Moussa i se reproşează că în anii cât Hosni Mubarak a condus Egiptul cu o mână de fier, nu a îndrăznit să-l critice pe acesta nici măcar o dată. În prezent, însă, el pare să beneficieze de o veritabilă popularitate şi promite că nu va lăsa Egiptul nici să se întoarcă pe vechiul drum al dictaturii, dar nici să cunoască anarhia.
Pentru a prezenta mai nuanţat tabloul confruntării electorale actuale în Egipt, putem spune că meciul va fi disputat însă între patru candidaţi: doi islamişti şi doi “liberali” legaţi de fostul regim, unul dintre ei fiind Amr Moussa, iar altul un fost general, Ahmed Chafik, favorit al armatei.
De la revoluţia din februarie anul trecut, care a dus la alungarea de la putere a lui Hosni Mubarak, egiptenii au intrat într-o epocă de tranziţie frământată, marcată de revenirea pe scena politică a islamiştilor (a Fraţilor Musulmani), dar şi a islamiştilor radicali, a salafiştilor.
În acelaşi timp şi alte curente sunt vizibile şi au intrat în dezbatere, în ciuda unui joc ambiguu practicat de armată, care vrea să rămână arbitrul situaţiei, dar şi să-şi păstreze privilegiile, printre altele controlul unor vaste sectoare ale economiei.
Aceste alegeri prezidenţiale marchează însă o nouă etapă în maturizarea politică a tinerei democraţii egiptene, deşi mul
