Ce e în neregulă cu POSDRU? Am tot fost avertizaţi că face Comisia Europeană verificări. Victor Ponta vorbeşti despre pierderi posibile imense (aici). Nu sîntem în stare să cheltuim bani europeni, iar atunci cînd o facem ni-i iau înapoi. Vom vedea şi raportul acela cînd s-o face public.

Asta ne spun ei, conducătorii europeni sau locali. Însă în judecarea cazului POSDRU nu ne pot scăpa nişte unghiuri ceva mai aparte: sînt fonduri ineficiente în mai toată Europa. Iar asta pentru că ipocrizia e cît casa. Nu poţi să urli peste tot după austeritate, tăieri şi apoi să pretinzi că miliardele băgate în reconversie profesională pot avea vreun efect. În România s-a format o burghezie POSDRU de lux. Salarii foarte mari, proiecte cărora e imposibil să le verifici efectul. 2008-2010 au însemnat plăţi de 485 milioane de euro (salariile trainerilor, computere, mobilier, închirieri săli). Burghezia Posdru înseamnă 20 000 de oameni plătiți cu salarii de mii de euro (surse). Cei antrenaţi sînt vreo 40.000. Plățile pentru anul trecut au crescut exponențial – ar trebui să se ridice la peste 800 de milioane. Faptul că acum vin cu auditări, însoțite de criticile noii puteri ar putea însemna o afacere extrem de păguboasă pentru noi. Europa trebuie să învețe că tîmpeniile se plătesc – e un proiect prost de care se descotorosesc prin preaştiuta retorică a corupţiei est-europene. În felul acesta, contributorul român de rînd ar trebui să plătească pentru un proiect profund contradictoriu şi fără nici un soi de noimă.

În această ramă a reconversiei ipocrite în austeritate, băieţii deştepţi locali s-au încadrat perfect. Ştiu jurnalişti (de la televiziunea publică şi din “presa prietenă” care au cîştigat mii de euro pentru cîteva cursuri – unii sînt uşor de verificat, pentru că au declaraţii de avere).

Mai mult, publictatea implicată de POSDRU a cunoscut şi ea trasee clientel