Dl prof. dr. Dorel Săndesc, şeful secţiei ATI din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, avansează idei de reformă, care l-ar transforma oriunde în altă parte a lumii într-o „locomotivă“ a sistemului medical. La noi însă, se loveşte de o rezistenţă aparent inexplicabilă. Confesiunea, cu trimiteri frecvente la formarea medicilor ATI, scanează, din unghiuri neaşteptate, factori psihosociali ascunşi cu abilitate multă vreme. Urmărind meandrele dialogului, se conturează sub ochii noştri şi posibile căi de abordare pentru cercetarea şi depăşirea unei întregi cohorte de inerţii şi prejudecăţi. Un interviu realizat de dl Iftimie Nesfântu.

Prezent la Timişoara în primăvara anului trecut, am fost invitat şi la o lansare de carte. Cum misiunea mea era cu totul alta, privisem acel eveniment ca pe un moment de relaxare, prilej de a reîntâlni şi prieteni din Banat, membri ai Uniunii Scriitorilor. Din reflex, făcusem fotografii, fixând pe memoria digitală a aparatului chipurile celor din sală, gesturi, care să-mi permită ulterior reconstituirea unei ambianţe. Prin limbajul şi talentul vorbitorilor, eram convins că toţi cei care prezentaseră cartea erau scriitori profesionişti. Cum, câteva săptămâni mai târziu, urma să se desfăşoare şi un congres de ATI, aveam programat şi un interviu cu dl prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele societăţii naţionale de specialitate. Dar abia când ne-am întâlnit pentru discuţie am realizat că „scriitorul“ care vorbise atât de convingător despre cartea unui prieten era medic şi profesor universitar…

Am avut această mare şansă

– Sunteţi de peste zece ani la conducerea unei secţii deosebit de dificile, singurul departament ATI din spitalul judeţean… – Într-adevăr, este şi cea mai mare secţie ATI din vestul României. – S-a schimbat ceva în acest deceniu? – Acum zece ani, când am preluat secţia, demaras