Prelungirea contractului său cu Real pînă în 2016, în condiţiile în care cel iniţial expira tocmai în 2014, e încă o dovadă a puterii portughezului.

Jose Mourinho pînă în 2016 la Real Madrid. Aşa spune comunicatul oficial al campioanei Spaniei, postat într-o perioadă în care reapăruseră zvonurile cu privire la o posibilă dezertare a portughezului chiar în această vară. Iniţial, contractul său expira în 2014, dar ăsta nu era un motiv suficient de puternic pentru Mourinho să-şi facă bagajele, dac’ într-adevăr dorea. La fel cum nici proaspăta înţelegere nu-i va pune vreun stop celui care pare a-şi conduce cariera după conceptul publicitar “impossible is nothing”.

În spatele acestei prelungiri stau însă multe alte aspecte. Cel mai important: Mourinho a cîştigat din nou. Vara trecută a mers, într-un fel, pe acelaşi scenariu al zvonerilor care-l dădeau plecat. A obţinut executarea lui Valdano, cu care nu s-a suportat niciodată. Acum a mai obţinut o execuţie, a lui Zidane.

Există o explicaţie. În vara trecută, cunoscînd uriaşa slăbiciune a lui Florentino Perez pentru Zidane, chiar Mourinho l-a cerut pe Zizou lîngă echipă, oferindu-i un rol suficient de vizibil. A aşteptat sprijin de la el, în special la nivel mediatic, al bătăliilor şi presiunilor ce se duceau prin intermediul presei, acolo unde francezul se bucură de un respect uriaş. Mai clar, Mourinho ar fi vrut ca, în anumite situaţii, cum ar fi acuzaţiile aduse arbitrilor ori duelurile de la distanţă cu Guardiola, Zidane să fie mai “vocal”, să-şi alăture charisma în bagajul de metode cu care portughezul a plecat la luptă. Mourinho nu lasă nimic la voia întîmplării. E numărul unu în ceea ce priveşte comunicarea, cunoştinţele sale despre fotbal îi permit să treacă peste anumite coduri ale eleganţei atunci cînd are de expediat un mesaj cu care să-şi atace adversarii. Zidane e un pic altfel, de 6 ani se