De când a fost introdusă în furajele animalelelor, soia modificată genetic a ajuns să fie unul dintre cele mai consumate alimente din ţara noastră. O găsim inclusiv în ciocolată sau carne. În timp ce medicii o laudă, ecologiştii o consideră o "bombă" alimentară. SOIA MODIFICATĂ GENETIC

Europa nu cultivă, dar exportă masiv soia modificată genetică și asta în special pentru a hrăni animalele 

Nu cultivăm, dar mâncăm soia modificată genetic pe pâine. Şi nu doar din şniţele, tofu sau cârnaţi vegetali, ci şi din ciocolată, pateuri sau carne. 500.000 de tone intră anual în ţară, dintre care 90% sunt culturi modificate genetic, care ajung în mare parte în furajele pentru animale.

Pe cât este de studiată, pe atât este însă de controversată: toate cercetările efectuate în ultimii 15 ani n-au reuşit să închidă gura ecologiştilor, iar Internetul e împânzit de imagini care asociază consumul de soia modificată genetic cu feţi malformaţi. Oamenii de ştiinţă care au studiat plantele spun că interesele politice primează în faţa opiniei lor documentate.

De la tofu la ciocolată şi carne de porc

Organismele modificate genetic au o istorie de aproape 20 de ani, iar în prezent, OMG-urile ocupă 1% din suprafeţele arabile din lume. Acestor plante le sunt transferate diverse gene prin tehnici de inginerie genetică. De exemplu, soia este "împuşcată" cu o genă pentru a sintetiza o enzimă care face ca planta să absoarbă pesticidele fără să moară. Diferenţa dintre soia nemodificată genetic şi cea modificată este faptul că prima cultură va fi distrusă de erbicide sau buruieni, iar cealaltă va rezista graţie enzimei insensibile la chimicale.

Fermierii împuşcă doi iepuri dintr-o lovitură: obţin recoltă mai bogată, dar protejează şi mediul. "Soia convenţională trebuie stropită cu 4-5 tipuri de erbicide, pe când cea modifi