Acum 3 ani un buget de 100.000 de euro pentru o casă la roşu era considerat modest

În prezent, chiar şi în Capitală sunt locuinţe finalizate care se dau la 60.000 de euro

Criza a avut propriul impact asupra pieţei imobiliare din România, forţând preţurile din segmentul rezidenţial să se contracteze la un nivel cu greu de imaginat de către proprietarii de real estate. Pe lângă efectele climatului economic şi financiar care au remodelat piaţa locală din 2009 încoace, se mai adaugă şi apariţia programului guvernamental Prima Casă. Un program lansat în ideea de a oferi posibilitatea tinerilor să-şi cumpere o casă, dar care de fapt este metoda de răspuns a autorităţilor la "strigătul de ajutor" din partea imobiliarilor.

Însă acest program are şi meritul de a fi ajutat la o descreştere a ofertei din piaţa rezidenţială. Într-o piaţă blocată, proprietarii de apartamente au fost primii care au încercat să se conformeze plafonului de 60.000 de euro impus de programul Prima Casă.

În acest timp şi o parte din proprietarii de case la curte au început să înţeleagă faptul că nu pot vinde peste prag. Astfel pretenţiile de atunci s-au conformat noilor condiţii. În Capitală efectul a fost mai mic, însă în provincie impactul programului este ceva mai mare. "Înainte de declanşarea crizei, 100.000 de euro reprezenta un buget de-a dreptul modest pentru achiziţia unei case la curte în Capitală sau într-unul dintre marile oraşe ale ţării. Cu o asemenea sumă putea fi cumpărată, spre exemplu, o vilă nou-construită (la roşu sau la gri) într-una dintre localităţile limitrofe ale Bucureştiului, precum Popeşti Leordeni. După un declin de patru ani al preţurilor din imobiliare însă, şi vânzătorii de pe acest segment al pieţei rezidenţiale fac eforturi să se adapteze la situaţia din piaţă. O parte dintre aceştia încearcă chiar să se încadreze în pragul de 60.000 de eu