Renault a inventat un segment o dată cu apariţia lui Grand Scenic în 1996 şi rămâne un lider deşi generaţia actuală trebuie să reziste unei oferte mult mai variate din partea concurenţei. Vesticii sunt încă fermecaţi de această maşină familială, chiar dacă românii încă se codesc să o cumpere. Dacă v-aţi uitat deja la un Renault Fluence ar trebui să intraţi măcar într-un Grand Scenic. Ce-aţi avea de pierdut?

În primul rând, actualul Grand Scenic are o figură simpatică, fiind o declinare reuşită a designului lui Megane III - nu este nici pătrăţos ca unii dintre concurenţi, dar nici nu şochează prin design. În schimb, atuurile sale stau în modul în care a gândit Renault această maşină: de la modul în care e împărţit interiorul şi până la trenul de rulare, totul este subjugat unei filosofii simple: a duce familia de la A la B în condiţii de siguranţă şi confort maxim.

Cuminte la drum lung

Cel mai interesant model din gama Grand Scenic este versiunea de 5 locuri echipată cu motorul 1.5 dCi 110 CP. Fiind vorba de o maşină familială, era musai ca propulsorul să fie economic în oraş (abia dacă sare de 7 l/100km) dar să şi tragă bine la drum lung. Din fericire, Renault a dozat bine rapoartele cutiei de viteze, astfel că motoraşul de 1.5 litri trage bine în orice treaptă de viteză şi nu te lasă la greu în depăşiri. Departe de a fi sportiv, este însă mereu acolo când ai nevoie de reprize de acceleraţii susţinute.

Din acest motiv stilul de condus va fi calm şi relaxat, pentru că ai suficiente rezerve de putere pentru a depăşi în siguranţă. Deşi maşina se înclină pe viraje, suspensiile sunt corect calibrate pentru a nu-ţi induce mişcări nedorite în momentele delicate, dar păstrează în acelaşi timp şi confortul pasagerilor. Am apreciat foarte mult şi direcţia mai tare decât ce ne-a obişnuit Renault să întâlnim pe maşinile sale. Per total, aş zice că Gran