Edilii Braşovului au preferat să investească bani grei doar în proiecte de imagine, îndatorându-i pe braşoveni, fără a se preocupa şi de economia oraşului.

Industria Braşovului a fost năruită, mai mult de jumătate din populaţia adultă este formată din pensionari, unul din patru tineri nu are un loc de muncă şi 122.000 de braşoveni au venituri de sub o mie de lei, sunt doar câteva dintre problemele care prefigurează un viitor sumbru pentru Braşov. Cu toate acestea, proiectele edililor locali au fost concentrare pe imaginea oraşului şi nu au urmărit o relansare economică prin exploatarea resurselor existente, astfel că versurile lui Octavian Goga, „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă“, se potrivesc foarte bine pentru situaţia în care se află Braşovul.

„Am impresia că destinele acestui oraş sunt pe mâinile unui copil lacom. Trebuie să ne concentrăm pe problemele oamenilor şi apoi pe asfalt şi să învăţăm că suntem o comunitate care trebuie să ia frâiele în mână. Altfel, vom ajunge în situaţia ca în acest oraş pe fiecare poartă să fie lacăte, iar casele să aibă gratii, cum s-a întâmplat cu un oraş din Franţa. Nu putem aştepta ajutor din străinătate sau de la Guvern, fiindcă riscăm să ajungem la faliment“, a explicat Ovidiu Fodor, candidatul Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) pentru funcţia de primar al Braşovului.

Bani pentru braşoveni pe model nemţesc

Candidaţii PP-DD pentru Consiliul Local Braşov au întocmit o listă cu zece proiecte prioritare pentru sprijinirea braşovenilor defavorizaţi şi relansarea economică a oraşului. Pe modelul companiei Rewe, din Dortmund, Germania, unde 70% din acţiuni sunt deţinute de cetăţeni, care iau anual dividende, încă de la înfiinţarea societăţii, din 1923, şi la Braşov s-ar putea înfiinţa o astfel de companie care apoi să ofere dividende, în completarea veniturilor oamenilor. „Pen