Cu ce poate impresiona o bancă un întreprinzător când criza îi macină profitul, îi subțiază valoarea activelor sau îi afectează partenerii de afaceri?
Micii întreprinzători au fost și rămân coloana vertebrală a oricărei economii, chiar dacă marile businessuri se fac pe linia de corporate. În Uniunea Europeană, media contribuției IMM-urilor la formarea PIB-ului se situează între 50% și 82%. În România, acest raport este de 70%, iar 60% din forța de muncă angajată din țară aparține acestui sector.
Citiţi şi: Cum pot IMM-urile să își finanţeze eficient afacerile
Totalul impozitelor, taxelor și al CAS-urilor plătite către bugetul de stat în 2011 a fost de 25,5 miliarde de euro. Și totuși, cel mai dinamic sector o duce cel mai prost de la începutul crizei financiare și până în prezent. În scopul identificării celor mai bune soluţii de sprijin pentru IMM-uri, statele membre UE au sintetizat principalele probleme cu care se confruntă în prezent acest sector: întârzierile la plată, în condiţii de reducere a vânzărilor şi, implicit, epuizarea capitalului de lucru; creşterea ratei de insolvenţă a IMM-urilor; dificultatea IMM-urilor de a accesa credite şi alte tipuri de finanţări; fiscalitatea, dubla impozitare în cazul României (impozit pe profit, impozit pe divident etc.). Într-adevăr, din 2008 și până în prezent, 339.713 de IMM-uri au dispărut. Din 1990 și până la finele luniii aprilie, la Registrul Comerțului au fost înregistrate peste 900.000 de radieri, comparativ cu 1.540.000 de IMM-uri existente la ora actuală. După cum declară Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, „din 2010 încoace, în fiecare an, pe rolul instanțelor de judecată merg câte 30-34.000 de dosare, din care 10.000-12.000 sunt radieri solicitate de Registrul Comerțului, iar circa 20.000 sunt noi cazuri de insolvență solicitate