O atmosferă sumbră, oameni în vârstă care-şi vorbesc în şoaptă, maldăre de flori multicolore în căldări de plastic, împrăştiate prin curte, şi o cruce albă, rezemată de faţada casei părinţilor micuţei Nicoleta, fetiţa de patru anişori decedată într-un spital bucureştean din cauza unei injecţii, întregesc un tablou trist, nedorit de nimeni.

În comuna Bolintin Deal toată suflarea nu vorbeşte decât de teribila întâmplare care a făcut ca familia fericită a lui Marian şi Mădălina Şerban, doi tineri de 39 şi 24 de ani, să treacă prin cea mai cumplită pierdere: moartea "îngeraşului" lor, Nicoleta.

Acum, curtea casei prin care în urmă cu numai câteva zile se zbenguia în voie fetiţa, este înţesată de florile aduse, ca un ultim omagiu, de către oamenii din comună, mişcaţi de cele întâmplate.

Din spatele unui gard de lemn, o tânără femeie, cu faţa distrusă de suferinţă şi cu ochii verzi secaţi de lacrimi, ne întâmpină şi, cu un ultim efort, rememorează dureros de clar clipele de coşmar prin care a trecut împreună cu unicul său copil, acum îmbrăcat în rochiţă albă şi aşezat în sicriul micuţ din camera mare, din faţa casei:

"Nu pot să cred că e adevărat! Nu reuşesc să îmi scot din cap acea blestemată zi de duminică. Îmi vine în minte doar scena de la spital, de dimineaţă, când a venit asistenta şi i-a făcut o injecţie Nicoletei cu nu-ştiu-ce substanţă. Reuşise să-i administreze jumătate din cantitatea din siringă când Nico a început să spună că o doare şi îşi trăgea mânuţa. Asistenta nu a lăsat-o şi a ţinut-o mai bine, să nu se mai agite. Îi tot îndesa în venă, prin branula aia, serul ucigaş.

Nu a reuşit să-şi termine treaba că Nicoletei i s-a făcut rău. A început să tremure şi i s-a încleştat guriţa. Atunci, asistenta mi-a zis să o iau în braţe şi să o scot la aer, că-şi revine! Am luat-o la piept şi am înce