Prezenţa locală puternică a băncilor cu capital elen ridică întrebări dure pentru România. Cine şi cum va înlocui finanţările?
Băncile greceşti aşteaptă cu sufletul la gură injecţia de capital de circa 18 mld. euro care ar trebui să le fie administrată în aceste zile, însă incertitudinea persistă atât timp cât la Atena forţele politice s-au dovededit incapabile să formeze un guvern.
În paralel, scenariile privind ieşirea Greciei din zona euro au revenit în forţă, punând în umbră declaraţiile de confort ale unor lideri occidentali şi mărind presiunea asupra unui sistem bancar care deja trosneşte din toate încheieturile din cauza retragerilor masive de depozite.
Modalitatea prin care va fi realizată această etapă intermediară de recapitalizare a băncilor din Grecia ar urma să fie clarificată cel târziu până la sfârşitul săptămânii, iar alte semnale privind soarta grecilor sunt aşteptate de la summitul informal al UE care are loc astăzi la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă în urma acestei recapitalizări România se va trezi cu mai multe bănci controlate într-o formă sau alta de statul elen.
Operaţiunea este foarte importantă pentru piaţa locală ţinând cont că patru mari bănci elene deţin poziţii importante în sistemul bancar românesc - Alpha, Eurobank, National Bank of Greece şi Piraeus concentrând peste 12% din activele totale. Cele patru bănci au raportat pe 2011 credite care totalizează 11,5 mld. euro la depozite de 4,7 mld. euro, ceea ce indică un deficit uriaş de finanţare acoperit cel puţin până acum din Grecia.
Vor mai avea resursele necesare pentru a-şi susţine filialele de la Bucureşti? Vor putea aceste bănci să continue creditarea sau îşi vor vinde şi creanţele pe care le au în portofoliu către alte bănci sau diverse instituţii pentru a-şi diminua necesarul de capital? Există bănci dornice să ia eventu
