Cu vreo trei-patru săptămîni în urmă, începusem să vă povestesc despre Vilnius, capitala Lituaniei. Pe urmă, am început o lungă paranteză în care au încăput un spectacol de teatru şi o călătorie, profund tulburătoare, la Chişinău. Paranteză închisă. Revin.
Oraşul tocmai se scutura după o ploaie zdravănă, cum n-am mai prins demult. Era sfîrşit de aprilie. În mod normal, la vremea aia, pe-acolo nu e tocmai cald. De data asta însă, o rupere de nori – o răpăială sălbatică, de mijloc de vară – anunţa cu mare zgomot nişte zile extrem de calde, cum au mai văzut lituanienii doar prin concedii, în sudul Italiei. De la bun început, dincolo de atmosfera extrem de calmă, dincolo de aerul foarte aşezat al oraşului, prima imagine care te loveşte în plin e cea a oamenilor care locuiesc acel spaţiu. E o lume extrem de frumoasă. O rasă fără o dominantă anume, incredibil de diversă, cu bărbaţi arătoşi şi cu femei aiuritor de frumoase.
DE ACELASI AUTOR Să răcnim Crăciunul! Formidabila armă biologică Spectaculoasele abilităţi ale păsărilor de pradă "În odaie intunerec, în orchestră melodramă"Dacă ţii cu tot dinadinsul să găseşti o dominantă, poate te-ai agăţa de faptul că mulţi dintre cei pe care îi vezi pe stradă sînt peste o medie obişnuită a înălţimii. Iar printre ei, mai ales printre bărbaţi, se vede limpede preocuparea pentru sport, pentru definirea şi expunerea mîndră a unor trupuri lucrate. Însă cele două constatări care te fac să te ciupeşti, să verifici dacă nu visezi, sînt după cum urmează: a) într-o obrăznicie nemaivăzută, pe metrul pătrat se înghesuie cea mai revoltătoare concentrare de femei frumoase, iar absolut toată lumea pe care o vezi pe stradă te duce spre b) cetăţenii acestui oraş se îmbracă extraordinar de bine, meritînd titlul de cea mai şic populaţie a unei capitale europene.
O lume frumoasă care pluteşte într-un oraş liniştit, aerisit, curat,