Ferdinand Stănescu s-a afișat ani de zile cu averea sa opulentă fără să o poată justifica din activitățile sale curente. Nici măcar o firmă nu mai avea pe numele lui. După anchetele din EVZ, procurorii DIICOT urmăresc zecile de firme-fantomă ale acestuia. Prin tranzacții fictive, bulibașa punea la dispoziția celor interesați propriul „serviciu” de evaziune, contra unui comision. Sursa: Irina MarinescuSursa: 7EST
1 /.
Zeci de membri ai clanului Stănescu sunt căutați în toată țara de procurorii DIICOT. Aceștia sunt cercetați pentru spălare de bani și evaziune fiscală. 72 de percheziții au loc în mai multe orașe din țară, cele mai multe la Iași.
Perchezițiile au început concomitent în această dimineață în Iași, București, Bacău, Botoșani, Baia Mare, Vaslui și Pitești. Cele mai multe au avut loc la Iași, în localitățile Ciurea și Grajduri unde locuiesc membrii clanului Stănescu.
„Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial lași efectuează un număr de 72 de percheziții, 26 dintre acestea la sediile unor societăți comerciale din municipiile Iași, București, Bacău, Botoșani, Baia Mare, Vaslui și Pitești, acțiunea vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, constituit din 40 de persoane, specializat în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani”, spun anchetatorii.
Potrivit acestora, liderii grupării sunt membri ai clanului Stănescu din Iași, sub coordonarea acestora fiind utilizate 26 de societăți comerciale prin intermediul cărora se creau circuite comerciale și financiare fictive. În acest fel societățile se sustrăgeau de la plata impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
Iată cum funcționa suveica pusă la cale de clanul Stănescu
Concret, mebrii grupării vindeau și cumpărau fictiv marfa
