În Grecia a început ieri procesul de recapitalizare a NBG, Alpha Bank, Eurobank şi Piraeus cu 18 mld. euro.
Băncile cu capital elen din România au o solvabilitate medie cu două puncte procentuale peste media sistemului bancar, obligaţiile lor sunt bine acoperite cu lichidităţi şi titluri de stat, iar acţionarii au răspuns prompt fiecărei solicitări a BNR, afirmă Nicolae Cinteză, directorul direcţiei supraveghere din Banca Naţională.
"Recapitalizarea băncilor din Grecia ne măreşte confortul, însă nici până acum nu aveam motive de îngrijorare privind filialele româneşti pentru că ori de câte ori am solicitat capital suplimentar ori s-au impus alte măsuri care să implice concursul direct al băncilor-mamă, reacţiile au fost cât se poate de prompte."
De asemenea, Cinteză remarcă stabilitatea depozitelor din băncile cu capital elen, pe care o consideră justificată ţinând cont că statul garantează oricum sumele de până la 100.000 de euro, iar plăţile s-ar face în cel mult 20 de zile.
Ştirea privind demararea procesului de recapitalizare a marilor bănci greceşti, care îi dă mai mult confort lui Cinteză ca supraveghetor al sistemului, a pălit totuşi ieri în faţa bombardamentului de ştiri externe privind pregătirea unor scenarii de criză în ţările zonei euro în ipoteza în care Grecia ar ieşi din blocul monedei unice. Atmosfera a devenit şi mai încărcată după ce fostul premier grec Lucas Papademos a spus că în cazul ieşirii Greciei din zona euro consecinţele pentru eurosistemul financiar şi pentru economia reală ar fi profunde, cu costuri asociate de anvergură.
Tensiunea s-a reflectat rapid şi pe piaţa valutară de la Bucureşti, unde euro a atins un nou vârf, BNR calculând un curs oficial de 4,4587 lei/euro. Clienţii băncilor cu capital elen se întreabă în mod firesc care ar fi consecinţele locale ale unei eventuale ieşiri a grecilor din cl
