Mai bine de jumătate dintre agricultorii români au peste 50 de ani, iar tinerii nu văd în agricultură o muncă de viitor. Nici sprijinul din partea statului nu îi încurajează. Avem printre cele mai mici subvenţii din Uniunea Europeană.
Cei mai mulţi dintre fermierii români nu au cui să lase moştenire ceea ce ei au învăţat să facă o viaţă întregă. Munca pământului.
În România, sunt foarte puţini tinerii care au ales să facă din agricultură o profesie. Printre ei se numără şi Vasile. Are 30 de ani, 6 solarii, în care a investit mii de euro. Startul i l-a dat Uniunea Europeană, de la care a primit fonduri de peste 25.000 de euro.
Vasile şi-a pus toate speranţele în solariile lui. Toamna trecută, cheltuielile cu seminţele şi folia l-au lăsat cu buzunarele goale. Subvenţia de la stat a fost mult prea mică pentru a-i acoperi toate costurile. A primit 130 de euro pe hectar. Printre cele mai mici subvenţii pe suprafaţă din Uniune şi departe de media europeană.
Mai puţin ca noi primesc doar agricultorii ţărilor baltice. Iar veciniilor noştri bulgari le vin anual 230 de euro pe hectar. Explicaţia este simplă: producem, dar nu declarăm. Iar şansele ca sprijinul financiar de la Uniune să crească sunt foarte mici.
În România, evaziunea fiscală din sectorul agricul ajunge la 2,5 miliarde de euro potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii.
Mai bine de jumătate dintre agricultorii români au peste 50 de ani, iar tinerii nu văd în agricultură o muncă de viitor. Nici sprijinul din partea statului nu îi încurajează. Avem printre cele mai mici subvenţii din Uniunea Europeană.
Cei mai mulţi dintre fermierii români nu au cui să lase moştenire ceea ce ei au învăţat să facă o viaţă întregă. Munca pământului.
În România, sunt foarte puţini tinerii ca
