Cât de corect este sistemul de vot uninominal pur, într-un singur tur de scrutin, pe care actuala coaliţie de guvernare l-a adoptat prin lege, urmând să se aplice la alegerile parlamentare din toamnă şi pe care PDL în contestă vehement? Simplu: este la fel de bun sau de prost ca şi sistemul de alegere a primarilor şi preşedinţilor de Consiliu Judeţean într-un singur tur, aşa cum se va întâmpla pe 10 iunie, sistem introdus de fosta coaliţie de guvernare, condusă de PDL.
"Nu va exista reprezentativitate, vor fi sute de mii sau milioane de români fără reprezentanţi în Parlament, vor fi dezavantajate partidele mici etc" - sunt argumentele celor care se opun acestui sistem de alegere a deputaţilor şi senatorilor. "Nu vor mai ajunge în Parlament deputaţi sau senatori clasaţi pe poziţiile 2, 3 sau 4 în colegiile lor, în detrimentul unor candidaţi care au acumulat cel mai mare număr de voturi, aşa cum s-a întâmplat la alegerile din 2008", este argumentul principal al actualei Puteri.
În esenţă, ambele tabere au dreptate. Prin acest sistem de vot, un candidat ca Diana Tuşa, de exemplu, clasată a treia în colegiul în care s-a înscris, n-ar mai ajunge în Parlament, ceea ce ar fi cât se poate de corect. E logic ca deputatul sau senatorul clasat pe prima poziţie în colegiul său să prindă automat un post de reprezentant al alegătorilor din colegiu.
Pe de altă parte, se poate ajunge în situaţia paradoxală în care, la nivel naţional, un partid să obţină 30% din voturi, de exemplu, dar niciunul dintre candidaţii săi să nu ocupe prima poziţie în colegiile lor, astfel că respectivul partid nu va avea niciun reprezentant în Parlament. Sună ciudat, nu-i aşa?
Pe de altă parte, este clar că şi alegerea primarului sau a şefului CJ dintr-un singur tur, impusă de PDL, este departe de a fi soluţia optimă. Practic, nici aici nu poate fi vorba de repre
