Dupe cele 5 ore de discutii informale intre 27 de sefi de State si Guverne europene, nu s-a decis nimic concret. Principalul dezacord a fost cel dintre Germania si Franta pe tema eurobondurilor- obligatiuni comune al statelor europene emise in schimbul datoriilor din care ar urma sa fie alimentate bugetele nationale. Merkel a ramas neclintita in refuzul emiterii acestor eurobonduri, argumentand ca ele nu ajuta cu nimic cresterii economice. Aparatorul cel mai infocat al acestor titluri, presedintele francez Hollande a reusit insa sa impuna tema eurobondurilor pe agenda viitoarelor discutii. De partea Germaniei stau Olanda, Finlanda si Suedia, in vreme ce "pentru" sunt OECD, FMI, si celelalte tari europene. Despre o iesire a Greciei din zona euro nu s-a discutat.

Eurobondurile sunt instrumente financiare prin care statele care folosesc moneda unica euro pot sa se imprumute ca si cand ar fi o singura tara. In acest moment, folosind aceeasi moneda, tarile din Zona Euro nu pot sa isi devalorizeze moneda nationala pentru a incuraja exporturile si spori competitivitatea. Mai mult, Banca Centrala Europeana (BCE) nu poate tipari bani si nici nu mai poate micsora dobanda de politica monetara, care este deja la un nivel redus. Eurobondurile par singura solutie viabila la problemele economice din Europa. Barosso avertizeaza insa ca aceste instrumente nu reprezinta solutia magica la toate dificultatile cu care se confrunta zona. Germania se opune pentru ca pentru ea emiterea de eurobonduri i-ar scumpi imprumuturile. Daca tarile din Zona Euro nu dau dovada de disciplina fiscala, eurobondurile ar putea fi retrogradate de catre agentiile de rating si ar creste costurile de imprumutare pentru tot blocul. E drept, investitorii s-ar simti mult mai protejati cumparand aceste instrumente. Totodata, acestea ar scapa statele cu probleme mari, precum Grecia, Italia, Portugalia s