Rolul viitorului lider este incert, câtă vreme armata amână adoptarea unei noi Constituţii. Sursa: REUTERS

La un an şi trei luni de la Primăvara Arabă care a dus la căderea regimului Mubarak şi după o perioadă de tranziţie marcată de violenţe, 50 de milioane de egipteni au început ieri şi vor continua astăzi să vină la vot pentru a-şi alege preşedintele. Prima zi a fost marcată de incidente, un poliţist fiind împuşcat la Cairo, în faţa unei secţii de vot în timpul unei încăierări între susţinătorii unor candidaţi.

Rezultatul primelor alegeri libere din ultimii 60 de ani este incert, din cauza numărului mare de indecişi, dar şi a ineditei libertăţi de care se bucură egiptenii, aceea de a alege. În condiţiile în care nimeni nu îşi va adjudeca majoritatea voturilor, următorul tur va avea loc pe 16 şi 17 iunie. Alegerile ar trebui să marcheze începutul unei noi etape, în care junta militară care a preluat conducerea ţării la 11 februarie 2011 va renunţa la putere, în pofida faptului că viitorul preşedinte va fi ales în absenţa unor prevederi constituţionale care să îi stabilească clar rolul şi prerogativele. Această situaţie lasă loc speculaţiilor conform cărora coabitarea noului şef al statului cu junta militară nu va fi una uşoară, aceasta din urmă încercând să îşi păstreze poziţia dominantă.

Ce va face armata

Nu puţini sunt cei care susţin că acest consiliu militar nu va ceda transferul puterii până când nu va fi scrisă o nouă Constituţie. Dintre cei 13 candidaţi la şefia statului, doar patru s-au făcut remarcaţi - doi islamişti, un liberal şi un fost militar. Aceştia sunt fostul şef al Ligii Arabe, Amr Moussa, fostul premier Ahmed Shafiq, care a deţinut această funcţie în timpul protestelor din februarie, islamistul independent Abdul Moneim Aboul Fotouh şi reprezentantul islamist al Frăţiei Musulmane, Mohammed Mursi.