1. Liderii NATO au oficializat prima faza a scutului antiracheta, in care este implicata si Romania. Dincolo de semnificatia sa militara, are evenimentul acesta si implicatii morale, sentimentale, presupune din partea noastra recunostinta fata de SUA, o solidarizare cu America, in marile probleme internationale? In plus: ne putem elibera de frica fata de rusi?
- Deoarece scutul antiracheta nu este indreptat impotriva Federatiei Ruse, fapt dovedit si de opozitia mai mult retorica a Kremlinului la adresa sa, nu cred ca putem stabili o legatura intre oficializarea scutului si teama noastra de rusi. Voi reveni la aceasta tema mai jos.
Cand ne gandim la scutul antiracheta in contextul relatiilor Romaniei cu SUA, trebuie sa ne amintim ca Romania a fost admisa in NATO dupa prima faza a razboiului din Irak, cand Administratia Bush isi definise ca principala directie strategica controlul asupra Orientului Mijlociu si Asiei Centrale, iar Romania se afla pe harta zonelor care asigurau accesul americanilor spre Turcia si spre Georgia, printre altele. Nici americanii, nici romanii, nu au fost sentimentali, ci pragmatici. A fost vorba, pur si simplu, de o decizie strategica a Statelor Unite, care s-a intalnit cu optiunea strategica euroatlantica a Romaniei. Exact aceleasi considerente stau si la baza deciziei de a implica Romania in scutul antiracheta, indreptat si el tot spre zona Orientului Mijlociu, atat de bogata in petrol si de ravasita de conflicte si tensiuni.
Participarea Romaniei la marile proiecte militare ale SUA si ale NATO din ultimii ani - ne gandim la Afghanistan si Irak - a reusit, printre altele, sa consolideze pozitia Romaniei de aliat serios al lumii occidentale, consolidare necesara dupa o perioada de ambiguitati care ne-au plasat intr-o zona incerta, din punct de vedere al credibilitatii. Ne amintim ca imediat dupa cadere
