România și Ucraina au multe probleme în comun și există destul de puțină cunoaștere reciprocă, precum și multe stereotipuri. Dar există și oportunități de cooperare importante între cele două țări în probleme precum dosarul transnistrean, securitatea energetică, dar și transferul de know-how în privința democratizării. Cam așa ar putea suna concluzia Forumului România-Ucraina organizat de CRPE la București.
Experți din think-tank-uri și ONG-uri ucrainene au putut lua contact pentru două zile cu omologi din România, să se cunoască și să discute despre evoluțiile din Ucraina, Republica Moldova, România și din regiune în general.
Ucraina a început cu avânt drumul de integrare în UE, dar pare să se fi blocat pe parcurs. O recunosc chiar avocații săi cei mai vocali din UE, polonezii. Ambasadorul Poloniei prezent la eveniment a menționat că ultimele evoluții ale Ucrainei sunt alarmante: ”justiția este selectivă, iar tratamentul aplicat Iulia Timoșenko este tulburător”. Totuși el a atenționat că relația UE cu un actor strategic atât de important nu trebuie redusă și influențată de un singur caz. Ca urmare, Polonia respinge boicotarea Campionatului European (poziție împărtășită și de România), pledând că ”izolarea Ucrainei nu este un scop și trebuie să evităm să trimitem un semnal negativ către societatea ucraineană”. În plus, evenimentele sportive nu ar trebui amestecate cu problemele politice. Pentru Polonia obiectivul pe termen lung rămâne integrarea Ucrainei în Europa: “proiectul european nu este complet fără Ucraina”.
Olexiy Haran, director al School for Policy Analysis, University of Kyiv Mohyla Academy, crede că dosarul Timoșenko este „doar vârful aisbergului și că orientarea autoritară a țării a început mult mai devreme”. În intervenția sa, expertul a criticat reacția întârziată a Vestului față de deriva autoritară din Ucraina.
V
